Fistula perianală

Consultația la medicul proctolog include anamneza, tușeul rectal și videoanuscopia.

Constă într-o discuție amănunțită pe care medicul o poartă cu dumneavoastră, în vederea stabilirii unui diagnostic cât mai precis. Deși, în sec. al XXI-lea, accentul este pus mai degrabă pe investigațiile paraclinice, pentru mine, o discuție cât mai detaliată cu pacientul este esențială.

Este un examen digital, practicat cu un deget, lubrifiat și îmbrăcat într-o mănușă. Prin intermediul acestei manevre, este posibilă explorarea rectului, în timp ce dumneavoastră sunteți așezat(ă) în poziția culcat pe lateral, cu coapsele flexate spre abdomen. Examenul este unul nedureros, iar prin intermediul lui pot fi depistate foarte multe afecțiuni ale rectului, printre care: hemoroizi, fisuri,polipi, abcese (infecții rectale sau pararectale).Tușeul rectal face parte din setul de analize medicale obligatorii, iar la bărbați, cu această ocazie se pot diagnostica și alte afecțiuni, legate de prostată.

Permite o explorare amănunțită și precisă a rectului și are loc prin introducerea anuscopului, căruia i se atașează o cameră video, în rectul pacientului. Astfel, atât medicul, cât și pacientul pot vizualiza în timp real imagini edificatoare, cu privire la problema pentru care pacientul s-a prezentat la consultație. Videoanuscopia este o metodă modernă de examinare a rectului și oferă rezultate extrem de bune în procesul de diagnosticare.

Este numită și ecografia endoscopică - o investigație ce îmbină endoscopia cu ecografia, permițând vizualizarea pereților tubului digestiv și a organelor învecinate.

Este o investigație endoscopică a mucoasei și a conținutului rectului și sigmoidului (până la 70 cm din intestinul gros), care se realizează cu ajutorul endoscopului. Acesta este introdus în anus, după o pregătire prealabilă a pacientului pentru curățirea colonului de reziduuri (pregătirea se realizează după discuția cu medicul și include administrarea unor preparate ce curata colonul de resturi alimentare). De regulă, rectoscopia se face fără anestezie, fiind foarte ușor tolerată de către pacienți. Aceasta are ca obiectiv și vizualizarea polipilor, a diverticulilor sau a tumorilor la nivelul segmentelor date, făcând posibilă și preluarea de biopsii.

Este o investigație prin care medicul poate explora intestinul gros, compus din rect și colon. Instrumentul prin care este realizată această investigație este colonoscopul, un dispozitiv prevăzut cu o cameră de filmat, ce permite o bună vizualizare a interiorului intestinului gros, proiectând imagini tridimensionale „live”ale colonului, pe un monitor. Colonoscopia are o rată foarte mare de eficiență diagnostică, de peste 95%. Totodată, este un test minim invaziv, care oferă imagini mai clare și mai detaliate decât orice altă investigație, care este și mai costisitoare.

Este o metodă de diagnostic neiradiantă și neinvazivă, care utilizează câmpul magnetic și undele de radiofrecvență pentru vizualizarea detaliată a structurilor anatomice ale organelor din corpul uman. Investigația permite stabilirea unui diagnostic rapid și corect.

Examen radiologic care permite vizualizarea unei fistule (traiect dintre orificiul extern și orificiul intern).

Intervenția chirurgicală vizează secționarea în bloc a țesutului infectat (fistula), de la orificiul extern până la orificiul intern; se lasă deschis pentru o vindecare din profunzime către suprafață.

Fistulectomie

Este o procedura ce are ca scop indepartarea traiectului fistulos in totalitate pana la orificiul intern cu afectare minima pe sfincterul anal (in masura posibilitatii chirurgicale).

Este una dintre cele mai folosite metode de către chirurgi în cazul fistulelor complexe (traiecte multiple sau traiecte complicate, se practică fistulotomia până la nivelul sfincterelor, după care se plasează firul de seton). Desigur, sunt adepți ai setonului în tensiune sau lăsat liber, depinde de traiect, de situații locale etc.

Plombarea cu o substanță care împiedică infectarea repetată și care duce la vindecarea fistulei.

LIFT

Ligatura intersfincteriană a traiectului fistulos, chiuretarea traiectului prin orificiul extern și lăsarea liberă a acestuia, pentru a se vindeca.

Se aplică un lambou de mucoasă peste orificiul intern prin sutură, iar traiectul fistulei, chiuretat este lăsat să se vindece de la sine (sau suturat).